Deputatul USR Daniel Popescu a interpelat Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne în legătură cu practica de la nivel instituțional privind transcrierea actelor de stare civilă pentru copiii născuți în afara căsătoriei în străinătate

Deputatul USR Daniel Popescu a interpelat Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne în legătură cu practica de la nivel instituțional privind transcrierea actelor de stare civilă pentru copiii născuți în afara căsătoriei în străinătate

Deputatul USR Daniel Popescu a interpelat Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne în legătură cu practica de la nivel instituțional privind transcrierea actelor de stare civilă pentru copiii născuți în afara căsătoriei în străinătate

Deputatul USR Daniel Popescu, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a interpelat Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru a solicita o serie de informații referitoare la procesul transcrierii în România a actelor de stare civilă emise de diverse state din spațiul comunitar și extracomunitar și mai cu seamă a celor emise pentru copiii născuți în afara căsătoriei în străinătate. Deputatul USR a dorit să afle care este practica la nivel ministerial și inter-ministerial în aceste cazuri, pentru o mai bună informare și conștientizare a publicului vizat de astfel de situații. MAE și MAI au oferit o serie de informații care merită știute de cetățenii români din țară și din străinătate și care sunt prezentate în acest comunicat.

Interpelarea deputatului Daniel Popescu a fost formulată într-un context în care fenomenul emigrației s-a accentuat simțitor în ultima decadă, tot mai mulți români alegând să se stabilească temporar sau definitiv peste hotare. Mulți dintre aceștia i-au transmis deputatului USR (precum și altor deputați Circumscripția nr. 43 - Diaspora) diverse informări despre problemele de ordin administrativ cu care se confruntă în legătură cu actele de stare civilă emise în alte state și care trebuie transcrise în România. Printre acestea se numără și piedicile pe care le întâmpină unii cetățeni români în legătură cu transcrierea certificatelor de naștere pentru copiii născuți în afara căsătoriei din cel puțin un părinte cetățean român.

Răspunsurile formulate de MAE și MAI la interpelarea deputatului USR conțin mai multe informații utile despre practica de la nivel instituțional și inter-ministerial cu privire la transcrierea actelor de stare civilă. Acestea merită avute în vedere de toți cetățenii români care se află în situații de tipul celor amintite mai sus. Astfel, MAI a făcut precizarea că în registrele de stare civilă române se transcriu atât certificatele de stare civilă eliberate de autoritățile străine pentru copiii născuți în timpul căsătoriei, cât și cele pentru copiii născuți în afara căsătoriei. Condiția esențială pentru aprobarea cererii este ca cel puțin unul din părinți să fie cetățean român, copilul având această calitate prin efectul Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la copiii născuți în afara căsătoriei în străinătate, MAE a informat că atunci când un copil de cetățenie română rezultat dintr-o relație extraconjugală a mamei se naște în străinătate, (mama fiind căsătorită la momentul nașterii sau al concepției copilului), se aplică în activitatea consulară prevederile referitoare la prezumția legală de paternitate, conținute în Codul civil român (articolul 414), așa cum prevede Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (cu modificările și completările ulterioare). Astfel, înregistrarea primară a nașterii se face la autoritățile locale, iar tatăl biologic al copilului este înscris în certificatul de naștere străin în baza legislației locale, fără ca în România să se fi pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă de stabilire a filiației paterne (fie prin parcurgerea procedurii judiciare de tăgadă a paternității în țara noastră, fie prin recunoașterea și încuviințarea de către instanța română competentă a unei hotărâri străine cu același obiect).

În situația prezentată mai sus, la înscrierea certificatului de naștere străin în registrele de stare civilă române ale misiunii diplomatice sau oficiului consular, în rubrica privind tatăl va fi înscris soțul mamei, așa cum rezultă din certificatul de căsătorie românesc, făcându-se abstracție de faptul că în certificatul de naștere străin al copilului figurează ca tată o altă persoană (prezumtivul tată biologic). În privința numelui copiilor, se va înscrie numele comun al soților (părinților stabiliți în temeiul legii române), iar dacă aceștia nu poartă un nume comun, li se va solicita o declarație de alegere a numelui copilului, în condițiile prevăzute de Codul Civil la articolul 449. În absența acordului soților, se va face trimitere la competența instanței judecătorești din România pentru soluționarea litigiului.

Tot referitor la acest tip de speță, MAI a făcut precizarea că în registrele de stare civilă române se transcriu atât certificatele de naștere în cuprinsul cărora nu sunt completate datele referitoare la tată, cât și certificatele de naștere care au completată această rubrică, întrucât paternitatea a fost recunoscută de către acesta în fața autorităților străine.

În situația în care este vorba despre transcrierea unui certificat de naștere în cuprinsul căruia nu sunt completate datele privind tatăl, acesta poate recunoaște paternitatea copilului fie printr-o declarație în fața autorităților locale străine care au înregistrat inițial actul, caz în care mențiunea se înscrie pe marginea actului de naștere întocmit în România (cu aprobarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date), fie printr-o declarație de recunoaștere dată în fața unui notar public român sau străin (situație în care nu se poate încuviința și purtarea de către copil a numelui de familie al tatălui) sau în fața ofițerului de stare civilă care a înregistrat actul de naștere în România (situație în care se poate încuviința purtarea de către copil a numelui de familie al tatălui, însă numai cu acordul mamei, dat în fața ofițerului de stare civilă). În toate aceste situații se aplică dispozițiile Codului Civil de la articolul 450, referitoare la numele copilului din afara căsătoriei.

Merită totodată menționat faptul că, în situația în care se prezintă o sentință judecătorească emisă de autoritățile străine prin care s-a stabilit filiația față de tată și/sau încuviințarea purtării numelui, aceasta trebuie recunoscută de către tribunalul competent din România, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești – pentru sentințele pronunțate în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cu dispozițiile articolului 1095 din Codul de procedură civilă – în cazul sentințelor pronunțate în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Pentru parcurgerea răspunsurilor complete oferite de MAE și MAI în urma interpelărilor formulate de deputatul Daniel Popescu, cei interesați pot accesa următoarele linkuri:

http://www.cdep.ro/interpel/2018/r4917A.pdf (răspuns al MAE) http://www.cdep.ro/interpel/2018/r4918A.pdf (răspuns al MAI)

În final, merită menționat că deputatul Daniel Popescu rămâne la dispoziția tuturor celor care doresc să îi comunice probleme sau aspecte care pot fi rezolvate sau îmbunătățite din punct de vedere legislativ. Aceștia îi pot scrie la adresa daniel.popescu@cdep.ro sau îi pot vizita site-ul personal pentru a solicita o audiență (https://www.daniel-popescu.ro/solicitati-o-audienta).

Distribuie

Articole Similare

Close