România sporește prin noi!

România sporește prin noi!

România sporește prin noi!

Încă din anii ’90, în preajma fiecărui tur de scrutin și în special pe durata emisiunilor de dezbatere a rezultatelor alegerilor, diverse personaje politice și analiști politici discutau pe un ton revelator despre existența a două Românii, scindate de opțiunea electorală a alegătorilor: una aparținând unui candidat, alta celuilalt; una rurală, alta urbană; una superficială, alta profundă; una educată, alta necioplită etc. Din păcate, atât campania electorală grobiana a partidelor politice, cât și interpretarea tendențioasă a rezultatelor votului de către ’specialiști’ și politologi au dus la un fenomen de stigmatizare a românilor din țară, dar și din străinătate.

Cert este ca România noastră, a oamenilor simpli, a fost profund afectată de elita politică postdecembristă, astfel că:

-           justiția a devenit o gluma pentru cei cu privilegii și bani;

-           sistemul de educație a fost adus la un minim istoric de performanță națională;

-           sistemul de asistență socială a îngenunchiat tocmai cetățenii care și-au adus cea mai mare contribuție la dezvoltarea țării;

-           sistemul sanitar a condamnat la neputință până și oameni cu șanse reale de a se însănătoși.

De asemenea, un fenomen îngrijorător în ultimii ani este polarizarea socială. Un grup mic de privilegiați trăiesc în plină bunăstare, în timp ce restul românilor supraviețuiesc de pe o zi pe alta. La o analiză retrospectivă de bun simț, observăm cum elita politică actuală nu a reușit altceva decât să creeze iluzia ca România face pași concreți spre modernizarea instituțiilor publice sau ca cei care dețin frâiele țării pot îmbrățișa peste noapte valori democratice, pro-europene.

Aceeași elită politică pe care o alegem odată la patru ani mai are și „meritul” de a fi expediat peste graniță aproximativ 3 milioane de români. Unul dintre cele mai nocive efecte ale lipsei de viziune a clasei politice fost astfel pauperizarea românilor, fenomen ce a alimentat, inevitabil, migrația acestora spre locurile de munca mai bine plătite din străinătate. În paralel cu explozia fenomenului migraționist, în țară s-a dezvoltat, oarecum surprinzător, o atitudine de stigmatizare a diasporei. Este cunoscută atribuirea de apelative jignitoare (căpșunari, ciobani, slugi, cerșetori etc.) unor oameni care nu fac decât sa muncească pentru un minim confort. Atitudinea este cu atât mai stranie cu cât în România nu există comunitate care să nu simtă efectele plecării membrilor săi în străinătate.

Multi vor spune că România se află într-o stare fără ieșire. Oare chiar așa să fie!? Răspunsurile posibile ar putea fi descoperite dacă încercați să răspundeți la câteva întrebări, îndreptându-vă atenția și spre românii din străinătate: Cine suntem? De ce am plecat? Ce am făcut noi în ultimii ani? Ce planuri avem pentru România?

Oricât de greu de crezut ar fi, răspunsurile la întrebări sunt cunoscute de către cei care au rămas în comunitățile din care noi am plecat. Practic, nu cred că există în România  vreo familie care să nu fi avut cunostita de vreo rudă sau vecin nevoit să își caute un rost în străînătate. În acest caz, nu este dificil să identificăm cine suntem noi, românii din străînătate: cineva drag din familia voastră, unul dintre vecini, prieteni, foști colegi de serviciu sau de școală. Am plecat din România din cauze multiple, generate în primul rând de calitatea slabă a clasei politice in a se adresa eficient problemelor românilor. Am plecat pentru că ne-am simțit in mod repetat mințiți, furați, umiliți de o clasa politică a cărei calitate morală și intelectuală se află într-o continuă degradare.

De peste 12 ani, românii din diaspora au fost nu numai izvorul de specialiști și profesioniști competenți care acum lucrează în companii şi instituții de top din Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, Belgia, Germania, SUA sau Canada, dar și oxigenul pentru economia națională.

Deși departe de casă, suntem din ce în ce mai mulți români care nu ne mai simțim reprezentați de actuală clasa politică din România. Aceeași politicieni, în carne și oase, au schimbat de zeci de ani poziții de conducere între ei, migrând permanent de la un fotoliu la altul, de la un partid la altul, fără rușine față de noi. În 2012,  aceleași personaje politice compromise sau incompetente încearcă din nou prin toate mijloacele să ajungă la noi, românii din străînătate.

Eu sunt unul dintre milioanele de români dezamăgiți de starea în care se află România și românii din străînătate. Mi-am dorit foarte mult să mă înscriu în cursa electorală pentru un loc de deputat în Parlamentul României deoarece am crezut că demersul meu și al altor candidați din generația mea poate fi un mic pas în direcția reformei politice românești. Mai mult, am considerat și încă consider că a sosit timpul că toată experiență mea, dar şi a altor specialiști din diaspora, să fie transferată și utilizată în beneficiul nostru și al țării noastre. Acest transfer de cunoștințe acumulate în străînătate poate fi debutul unei schimbări majore în viață politică a românilor din țară sau străînătate, un pas important spre formarea și lansarea unei generații valoroase de oameni de stat români, o generație morală, educată, vizionară, capabilă și dedicată exclusiv misiunii de a înfăptui o nouă Românie.

Duminică 07 octombrie 2012 am transmis de la Meridianul 0, alături de mai mulți români din Marea Britanie, un apel către toți conaționalii noștri din diaspora:

            „ESTE TIMPUL PENTRU UN NOU ÎNCEPUT PENTRU POLITICĂ ROMÂNEASCĂ!”

Chiar dacă nu am reușit să mă înscriu în cursa electorală din 09 dec 2012, voi continuă să promovez acest mesaj în rândul comunităților de români din străinătate. Alături de alți conaționali, voi milita pentru o mai bună reprezentare a intereselor românilor din Diaspora și voi continuă să mă implic în proiecte care facilitează integrarea socio-profesională a românilor din străinătate.

Doresc să transmit susținătorilor, dar și românilor din străinătate în general, următoarele mesaje:

  1.           Românii din străinătate trebuie să aibă o voce autentică, solidară, puternică și reformatoare. Noi suntem o forță de schimbare impresionantă, iar solidarizarea noastră este mai necesară decât oricând.
  2.            Trebuie să credem în capacitatea generației noastre de a crea un alt model de reprezentare a românilor din străinătate, unul care să fie piatră de temelie pentru o altfel de Românie. Distanță de acasă nu ne poate opri să ne simțim responsabili și atașați sufletește față de destinul patriei noastre.
  3.            Planurile românilor din străinătate nu se pot îndrepta decât spre țară mama. Vom avea un viitor în România numai dacă începem să ne implicăm direct în problemele țării. În diaspora s-au format până acum zeci de mii de studenți, absolvenți, profesioniști, antreprenori și oameni de cultură capabili să-și aducă o contribuție majoră la reconstrucția României.

Reformarea țării nu se poate face decât cu concursul și implicarea directă a românilor din străinătate.

ROMANIA SPORESTE PRIN NOI!

Nicolae-Daniel Popescu
Cercetător, Marea Britanie

Distribuie

Close